Procurorii DIICOT au făcut luni dmineața percheziții la 65 de adrese din România și Monaco în dosarul Nordis. La finele zilei, procurorii au anunțat reținerea pentru 24 de ore a fostei deputate PSD Laura Vicol și a soțului ei, Vladimir Ciorbă.
UPDATE
Luni seară, cu puțin înainte de ora 22:00, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost escortați de mascați din sediul DIICOT în dubă și duși în arest.
+++
Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, a fost reținută luni de procurorii DIICOT, pentru 24 de ore, în dosarul Nordis, au declarat surse judiciare pentru Agerpres.
De asemenea, soțul Laurei Vicol, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, a fost reținut și el pentru 24 de ore.
Potrivit surselor citate, Laura Vicol este acuzată de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată și aderare la grup infracțional organizat.
+++
Într-o reacție pe subiect, șeful PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, la Parlament, că acțiunile DIICOT arată că “justiția funcționează”.
Întrebat și de relația de prietenie cu familia Vicol-Ciorbă, acesta a spus că nu a mai comunicat de peste doi ani de zile.
+++
Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, s-a prezentat la sediul DIICOT pentru a fi audiată în dosar. Fiica fostului președinte a fost chemată pentru a da explicații în legătură cu implicarea sa în calitate de notar în afacerea Nordis, notează Agerpres.
La sediul DIICOT se mai află Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, și soția acestuia, Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților.
++++
63 sunt pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată, anunță DIICOT într-un comunicat de presă.
De notat că, în timp ce aveau loc percheziții, Laura Vicol a postat pe pagina ei de Facebook mesajul “A început spectacolul!”.
Potrivit dezvăluirilor G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi zburat de mai multe ori cu un avion privat, iar pentru unele zboruri plățile ar fi fost făcute de una dintre companiile din grup – Nordis Travel. Unul dintre acționarii Nordis e soțul fostei deputate PSD Laura Vicol.
Premierul a negat că ar fi zburat avioane private, apoi a recunoscut că și-a permis ”o aroganță”, dar a susținut că și-a plătit singur biletele. El a promis să furnizeze dovezi, dar a prezentat doar trei facturi pe TikTok.
Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin date care arată că este puțin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat, potrivit BoardingPass, site specializat în știri din aviație.
Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost pusă pe listele PSD la alegerile parlamentare din decembrie 2024 în urma scandalului, a recunoscut că a zburat alături de Marcel Ciolacu în avioane private și spus că demisia ei din PSD nu a fost de bunăvoie.
Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți ( 40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, ”trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat”, se arată în comunicat.
Potrivit DIICOT, fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar.
În același interval de timp, ”suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina)”, arată procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții au constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților.
Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate.
Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanțiale clienților, corelativ cu obținerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste.
În mod repetat și la intervale diferite de timp, liderii grupului infracțional au dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operațiuni fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată.