Autostrada Moldovei A7 începe să producă efecte vizibile în economia județului Bacău, atât prin creșterea interesului investitorilor, cât și prin schimbarea percepției asupra regiunii. Potrivit unui interviu acordat Ziarul Financiar, Consiliul Județean Bacău arată că județul este văzut tot mai clar ca o zonă conectată, cu potențial real de dezvoltare logistică, industrială și în servicii.
În cadrul campaniei demarate de Ziarul Financiar, dedicată modului în care Autostrada Moldovei poate fi transformată într-un motor de prosperitate, autoritățile locale și mediul de afaceri sunt invitate să explice cum valorifică noua infrastructură rutieră. Președinta Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, subliniază că autostrada reprezintă un element-cheie de repoziționare economică, iar strategia județului vizează dezvoltarea de zone economice și logistice în proximitatea nodurilor rutiere, corelate cu documentele de urbanism și planificare teritorială.
Judeţul Bacău are peste 600.000 de locuitori, o forţă de muncă activă semnificativă la nivel regional, tradiţie industrială şi un potenţial logistic care va fi amplificat de Autostrada 7, potrivit ei.
„După demararea lucrărilor la Autostrada Moldovei, se observă un interes crescut din partea investitorilor, în special din domeniile logistic, industrial şi servicii conexe producţiei. Autostrada a schimbat fundamental percepţia asupra judeţului Bacău, care este privit acum ca o zonă conectată, cu potenţial real de dezvoltare.” Un exemplu recent, potrivit ei, este interesul concret manifestat de compania Daesung Hi-Tech din Coreea de Sud, producător de piese în industria auto, care a decis să îşi stabilească operaţiuni în judeţul Bacău.
ZF: Ce planuri aveţi pentru ca Autostrada Moldovei să genereze investiţii şi locuri de muncă în judeţul Bacău?
Autostrada Moldovei reprezintă pentru judeţul Bacău un element-cheie de repoziţionare economică. Strategia noastră urmăreşte valorificarea acestei infrastructuri prin dezvoltarea de zone economice şi logistice în proximitatea nodurilor rutiere, corelate cu planurile de urbanism şi documentele pentru dezvoltare judeţeană.
Ne propunem să atragem şi să susţinem investiţii care să genereze locuri de muncă stabile şi calificare superioară, în special în industrii de producţie, logistică, servicii şi domenii cu valoare adăugată. Judeţul Bacău beneficiază de o poziţionare strategică în regiunea Nord-Est, o populaţie activă numeroasă şi costuri competitive, iar autostrada va reduce semnificativ timpii de transport către pieţele interne şi externe.
ZF: Ce facilităţi aveţi pentru atragerea investitorilor?
Consiliul Judeţean Bacău sprijină activ atragerea investitorilor printr-un cadru administrativ predictabil şi un rol clar de facilitator instituţional.
Colaborăm cu investitorii şi cu autorităţile locale pentru:
♦ simplificarea prin cadrul instituţional intern a procedurilor şi regulamentelor care stau la baza procesului de avizare şi autorizare a investiţiilor;
♦ identificarea şi soluţionarea blocajelor apărute în fazele de autorizare şi derulare a implementării proiectelor investiţionale;
♦ deschiderea la dialog continuu şi susţinerea iniţiativelor de realizare a unor grupuri mixte de lucru pentru sprijinirea finalizării investiţiilor publice şi private care să implice autorităţile judeţene, autoritatea locală, instituţii centrale şi teritoriale avizatoare, reprezentanţi ai investitorilor;
♦ corelarea investiţiilor private cu infrastructura publică existentă sau în curs de dezvoltare.
♦ acordarea de suport pentru identificarea terenurilor potrivite pentru investiţii, asigurarea accesului la utilităţi, etc.
În paralel, Consiliul Judeţean Bacău derulează investiţii publice care contează decisiv în decizia investitorilor:
♦ modernizarea drumurilor judeţene de legătură cu Autostrada A7;
♦ dezvoltarea Aeroportului Internaţional „George Enescu“ Bacău şi crearea unor funcţionalităţi noi care să consolideze rolul Bacăului de hub regional de transport;
♦ investiţii majore în sănătate, educaţie şi formare profesională;
♦ proiecte de digitalizare şi hub-uri de competenţe.
Interviul integral pe Ziarul Financiar